da ..e cantata de Shakira. Aceeasi Shakira care canta si "Loca" si imnul campionatului de fotbal.Produs de marketing, ce sa mai...voce foarte buna, dar tot produs de marketing.Asta e o melodie putin cunoscuta, cei care au vazut Dragostea in vremea holerei poate o stiu.
Pe mine, una, ma fascineaza. Tonul vocii ei usor ragusit (asa mi se pare, nu-mi dati in cap,ca nu ma pricep la muzici) ma trasporta intr-o alta lume. Acolo unde, bineinteles, nu exista calculator si blog, discutii sterile despre ultima masina cumparata si performantele dormitoricesti ale amantului, dar unde e timp, timp domol si pace. Intr-o casa de secol 19, din Columbia sau Bolivia, cu imensele curti interioare, pereti mucegaiti, miros atragator de orice: parfum, mucegai, arsita si animale. Cu ferestrele de lemn, inchise pe timpul zilei din cauza caldurii, cu umbrele dantelate si nopti lungi, incarcate cu vise, cu nesiguranta si camasi de noapte fosnitoare.
E zona aceea incarcata de suferinta, istorie, progres incet, gresit, curmat brusc.Pamantul ideal pe care sa te lasi prada timpului, prafului, sfarsitului (care oricum vine pentru toti, dar macar sa vina undeva frumos).
Plus ca minunatele case au acea atemporalitate, acea impresie ca ai trait acolo dintotdeauna, ca mori incet, incet mergand dintr-o camera in alta, dar deodata te trezeste muzica de carnaval ce vine din cartierele sarace ale orasului.
Superb...absolut superb..si cu o cafea, si "Toamna patriarhului" in mana.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu